joi, 3 aprilie 2014

Time to run...

A trecut atat de mult timp de cand nu am mai scris, incat literele au inceput sa imi fie necunoscute. Mi-e teama sa le leg, caci am senzatia ca nu se potrivesc, desi in mine e o nestavilita dorinta de  a scrie, a scrie si iar a scrie. 

Sincer, intr-un fel mi-am dat seama cum au trecut zilele astea, fara sa fac ceva anume si facand totusi atatea lucruri. Nu sunt multumita deloc cum mi-am petrecut ultimele trei luni, sunt dezamagita de mine si de rezultatele mele, dar totusi...Sunt constienta ca pot mai mult!

Astazi am terminat Scandalous Desires si probabil in curand o sa ma apuc de alta carte. Am ramas cu zambetul pe buze si fiind totusi putin trista. Am de gand sa vorbesc despre carte mai pe larg, asta daca imi voi face curaj si imi voi invinge noile vicii ( lenea, apatia...de care vad ca sunt nedespartita...si altele ).

Am citit! Si am citit...Si am tot citit. Oh, dar nu pentru bac... Si totusi, mi-am planuit sa incep de saptamana viitoare marea problema. Nu pot zice ca sunt paralela, dar nici ca stiu totul, insa nu vreau sa ma aglomerez chiar la sfarsit cu toate si ar cam trebui sa incep serios ca sa nu devin stresata. Oricum ar fi, stresul mereu isi spune cuvintele.

Zilele mele se petrec normal, intr-o rutina destul de clasica. Ma trezesc, intarzii la liceu, ma plictisesc si citesc in cea mai mare parte a timpului * in orele care nu se fac, sau care nu sunt importante*, ajung acasa, mananc, ma spal, citesc, plec la antrenamente, ajung acasa, ma spal, citesc si ma culc. Mda...Ma cam deranjeaza rutina asta. 

Totusi, am ceva mici scantei in unele zile. Cum ar fi un alt gen de carte...Sau iesirile in oras care nu ma mai incata atat de mult, prefer cartile. Si...vreau sa scriu. Am idei! Atat de multe, doar ca...Nu stiu. Ezit. 

Mi-am indepartat prietenii, persoanele la care tin din cauza comportamentului meu antisocial din ultima perioada. Nu fiindca vreau, doar ca desi ei vorbesc cu mine mintea mea deviaza, nu sunt atenta...Desi mi-as dori sa le acord mai mare atentie. 

Nu am mai intrat pe internet, pe retele de socializare, de foarte mult timp. Rar, cand imi mai amintesc si nu e bine...Ar trebui sa ma impart totusi cu toate, ar trebui sa imi mentin toate legaturile cu toti oamenii, nu vreau sa am regrete...Si totusi, uite-ma ca stau si nu fac mare lucru. 

Ma simt atat de bulversata de alegerile pe care trebuie sa le fac. Am stiut de ceva ani ce facultate vreau sa fac, ce vreau sa devin, ce stiu ca as putea face si mi-ar placea...Ma hotarasem si la oras si totusi...Uite-ma acum cu planurile intortocheate. Cu unii si altii care ma intreaba: Dar de ce facultatea asta? Esti sigura, sigura ca asta vrei? Da! Dar...totusi, uneori imi pun intrebari...Oare chiar m-as descurca? Oare chiar asta vreau si m-as pricepe? Si faptul ca imi pun intrebarile astea nu e bine. De ce Cluj si nu Bucuresti? Dar de ce invers? Oh, invers as avea un serviciu stabil, cu un salariu enorm, in domeniul facultatii mele, cu oameni de treaba...Invers as putea veni mai des acasa, invers am atatia oamenii pe care ii cunosc si pe care vreau sa ii cunosc...Invers am atatea contacte...Si totusi, Bucurestiul nu ma atrage deloc! Si in Cluj...am si acolo oameni, lucruri pentru care sa merg...Dar da, trebuie sa ma gandesc la cheltuieli, la distanta( 16 ore pana in Clus si 3 pana in Bucuresti), la serviciu.... Sunt atat de bulversata.

As vrea sa ma organizez mai bine, dar eu ma afund in citit din ce in ce mai mult. E ca si cum acolo m-as simti cel mai bine si asa si e...Nu mi se cere nimic. E libertate pura! Sau nah...Depinde de context.

Nu pot sa zic ca sunt trista sau suparata, dar nici nu sar in sus de fericire. Oricum, pot spune ca sunt in cea mai mare parte a timpului destul de bine. Nu imi mai place sa fac mofturi, nu cand stiu cat sufera altii...

Mda...Cum zicea o prietena: Soarele va rasari si pe strada ta, caci copacii deja au inflorit. :) 

2 comentarii:

  1. La intrebarile astea vei putea raspunde mai bine dupa ce incerci sa faci ceva. Te-ai putea surprinde.

    Cat despre restul, decizii, decizii, vei vedea tu ce vei face, dar atata timp cat tu esti sigura pe tine, nu cred ca are ce sa fie rau. E o incercare si asta si doar invatam pe masura ce facem ceva. Eu iti urez mult succes si spor la citit! :*

    RăspundețiȘtergere
  2. Sunt de acord cu tine. Oricum, ceva tot trebuie sa fac...Si de decis, va veni timpul cand nu voi mai putea sa ma invart in cerc... Dap, invatam din mers, sper doar sa nu invat ceva prea tarziu...Cand deja o sa imi para rau. Dar...

    Multumesc frumos! <3

    RăspundețiȘtergere

Formular de contact

Nume

E-mail *

Mesaj *

Translate

Popular Posts